Editorialul din "Sportul băcăuan" nr 37

Aparut în septembrie 2014 pentru august 2014

Privind înapoi şi trăind înainte

    În fiecare zi, facem sute de alegeri, al căror impact putem sau nu să îl conştientizăm pe moment: dreapta sau stânga?prima sau a doua?rochia albastră sau cea verde? la munte sau la mare?

În viaţa personală şi în cea profesională, unele decizii au devenit fireşti, iar altele sunt aproape automatisme; aţi observat deja asta?

Câteodată este musai să pui punct şi să o iei de la capăt….mergem mai departe prin viaţă respirând,  iubind şi sperând …..ne dorim ca într-o bună zi să fim din nou alături de cineva care să ne ţină de mână pe care să îl privim şi care să ne privească cu drag.

Trebuie să fim conştienţi: nimic nu este veşnic; singura constantă este schimbarea !

E toamnă deja şi a început şi vântul să bată. Nu ştiu dacă vântul fericirii…poate al schimbării?al speranţei?

A trecut deja o bună bucată din 2014 şi inima ne tresaltă puternic de fiorul efemerului…..

Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței.Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinescseptem, șapte, pentru că luna septembrie era a șaptea lună în calendarul roman.Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numeșteRăpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.

Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an. Pe 23 septembrie este echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea.Din punct de vedere competiţional, abia încheiata lună august  a adus cu ea şi prima victorie în noua ediţie de campionat pentru Ştiinţa Municipal Dedeman Bacău; o victorie chinuită după cum afirmat cunoscătorii dar o victorie, asta după ce elevii lu Mateo Geralda au pierdut din nou finala Supercupei României în faţa eternei câştigătoare HCM Constanţa.

Fotbaliştii Sport Clubului, deşi aparent motivaţi şi convinşi că îşi pot atinge obiectivele au plecat  pe 31 august învinşi de la Buzău de către Gloria (scor 2-1)

  Sportul băcăuan a avut şi o altă strălucire în luna august-..argint băcăuan la Jocurile Olimpice pentru Tineret!!!! Alexandru Novac, legitimat la Ştiinţa Muncipal Bacău, antrenat de fosta campioană Mihaela Melinte, a cucerit medalia de argint în prba de suliţţă masculin, cu oa runcare de 73.98 metri.Medalia de aur a fost câştigată de francezul Lukas Moutarde cu 74.48 metri(recprd personal) iar bronzul a revenit maghiarului Mark Xaver Schmolcz cu 72.40 metri.În calificări, Alexandru Novac reuşise cea mai bună aruncare, reuşind un nou record naţional, cu o aruncare de 77.61 metri.

 Aur pentru Bacau şi la dans la German Open Championships (GOC), campionatul Germaniei la Dans Sportiv, cea mai importanta competitie continentala din timpul verii.

Aceasta a fost cea de-a 28-a editie a campionatului german, la care au participat sportivi din 26 de tari. România s-a clasat pe locul 4 pe natiuni, dupa Rusia, Italia si Germania, cu doua medalii de aur, doua de argint si sase de bronz.

 La zestrea de medalii a României la GOC au contribuit si perechile bacauane de la Authentic Dance Sport 2007, care au cucerit medaliile de aur la sectiunea Rising Star Adult prin Mihai Vlad Paraschiv- Diandra Aniela Illes (din peste 200 de perechi) si medaliile de argint la juniori 2 -dansuri latino-americane prin perechea Alin Beca-Catalina Tampau.

  Şi boxerii lui Relu Auraş şi Cara au strălucit la Campionatul Naţional de la Piatra Neamţ

Deşi s-au confruntat cu mari dificultati financiare, insa asta nu i-a impiedicat să cucească patru titluri nationale la seniori prin Cioaca, Olaru, Jitaru si Nistor.

  Aşadar avem rezultate, avem promisiuni şi speranţe„Viaţa o înţelegem privind înapoi, dar o trăim privind înainte”.

                                                                     Mihaela Băbuşanu Amalanci

DUPĂ "NAŢIONALE", BĂCĂUANII NOŞTRI RĂMÂN CEI MAI BUNI

 În "SPORTUL BĂCĂUAN" nr 37
noştri antrenaţi de Relu Auraş şi Nicolae Cara au câştigat patru titluri din cele zece puse la bătaie la Campionatele Naţionale de Box de la Piatra-Neamţ, consolidând supremaţia Bacăului în peisajul pugilistic românesc. Pugiliştii băcăuani de la SCM Bacău şi Municipal Stiinţa Bacău au mai cucerit o medalie de argint şi trei de bronz.Prima medalie de aur băcăuană a fost cea a lui Maike Cioacă, la categoria 56 de kilograme. El a avut destul de mult de muncă pentru a puncta decisiv  împotriva stelistului bucureştean Stefan Nicolae. Scorul final a fost însă de 3-0 în favoarea lui Maike, care şi-ar fi dorit însă o victorie înainte de limită.

La categoria 69 de kilograme, Irinel Olaru nu era favorit în faţa fostului său coechipier de la SCM Bacău, Orlando Chirvase. Dar Olaru a fost superior la capitolul condiţie fizică, acest atu aducându-I mult râvnita victorie.La categoria 91 de kilograme, Mirel Jitaru l-a înfruntat pe experimentatul Cezar Juratoni, unul dintre sportivii emblematici ai secţiei de box a lui Dinamo. Jitaru se accidentase la umărul stâng cu două zile înainte şi nu putea lovi puternic decât cu mână dreaptă. Cu toate acestea, el l-a dominat pe Juratoni,scorul final fiind de 3 la 0 pentru Jitaru, care ar putea domina pentru multă vreme categoria grea în România.

Ultima medalie băcăuană de aur i-a revenit, conform tuturor aşteptărilor, lui Mihai Nistor, la categoria +91 de kilograme. Mihai n-a apucat să trimită niciuna dintre puternicele sale directe, deoarece după doar o secundă adversarul său, ploieşteanul Tiberiu Porcoi,  s-a retras din ring, probabil înfricoşat de tenacitatea sportivului nostru. In afară de medaliile de aur cucerite de Maike Cioacă, Irinel Olaru, Mirel Jitaru şi Mihai Nistor, Bacăul a cucerit o medalie de argint – prin Iulian Niţă (la categoria 60 de kilograme) şi trei medalii de bronz, prin Cătălin Sandu – la 64 kg, Alexandru Cristofor – la 91 kg, şi Aurelian Turcanu – la +91 kg. Celelalte titluri au fost câştigate de Constanţa (două), Reşiţa, Năvodari, Dinamo şi Târgovişte.

Gala finală, sâmbătă, 9 august

49 kg: Enver Amis (Constanţa) b.p. (2-1) Ovidiu Berceanu (Reşiţa)

52 kg: Andrei Dragomir (Reşiţa) b.p. (3-0) Florin Bujor (B.P. Simion)

56 kg: Maike Cioacă (Bacău) b.p. (3-0) Nicolae Ştefan (Steaua)

60 kg: Ionuţ Băluţă (Năvodari) b.p. (2-1) Iulian Niţă (Piatra Neamţ)

64 kg: Florentin Niculescu (Constanţa) b.p. (3-0) Marcel Arădoaie (Dinamo)

69 kg: Irinel Olaru (Bacău) b.p. (3-0) Orlando Chirvase (Dinamo)

75 kg: Bogdan Juratoni (Dinamo) b.p. (3-0) Georgian Popescu (Ploieşti)

81 kg: Cătălin Cristea (Târgovişte) b.p. (3-0) Valentin Bălănescu (Rapid)

91 kg: Mirel Jitaru (Bacău) b.p. (3-0) Cezar Juratoni (Dinamo)

+91 kg: Mihai Nistor (Bacău) b.KOT 1 Tiberiu Porcoi (Ploieşti)

Iată ce ne-au declarat maestrul Auraş şi câştigătorii celor patru medalii de aur:

Relu Auraş:

“Anul acesta ne-am confruntat cu mari dificultati financiare, însă asta nu ne-a împiedicat să cucerim patru titluri naţionale la seniori prin Cioacă, Olaru, Jitaru şi Nistor. Noi am luat patru titluri, în timp ce Dinamo, doar unul, prin Juratoni. În plus, toţi cei opt pugilişti cu care ne-am prezentat la Piatra Neamţ au luat medalii. Nu a contat că în ultimii ani am pierdut boxeri de valoare precum Paraschiveanu, Cuciureanu sau Orlando, nu a contat că ni s-a diminuat bugetul, nu a contat că a trebuit să facem tot felul de artificii pentru a asigura sparring-uri tuturor boxerilor băcăuani. Am trecut peste toate, menţinând Bacăul sus, sus de tot în boxul românesc.”

Maike Cioacă:la Olimpiada.”

A fost o competiţie la care mă aşteptam să ies campion!! După cum bine v-am obişnuit,  pentru mine şi Nistor naţionalele nu sunt o mare problemă! Mereu ţinta mea a fost locul I, de acum înainte îmi doresc să fac performanţă internaţională! Şi sper într-o calificare la Olimpiada din 2016, este visul meu! Ţin să le mulţumesc antrenorilor pentru că au avut încredere în mine pentru că eu am avut o pauză de 8 luni  şi sunt bucuros că am putut să imi revin după accidentarea de la centura de aur acolo unde am suferit o dublă fractură la mâna stangă.”

Irinel Olaru: “A fost o competitie destul de strânsă .... cu adversari pe măsura aşteptărilor.. mă bucur foarte mult că am câştigat , am muncit foarte mult pentru acest titlu cu toate că am avut mici accidentări înainte de competiţie dar totul a revenit la normal şi m-am simţit bine în ring.Cu toate astea ultimul meci a fost unul  greu dar mă bucur că am câştigat în faţa adversarului meu de la Dinamo care anul trecut mi-a fost şi coleg”

Jitaru Mirel:

A fost o competiţie destul de grea,  cu multe meciuri spectaculoase şi totodată strânse.... M-am simţit bine, am fost foarte pregătit deoarece am fost şi în Reublica. Moldova şi am făcut nişte antrenamente comune cu moldovenii şi polonezii . Am făcut şi un sparing acolo care ne-a ajutat mult. În finală a fost mai greu fiindcă am suferit o mică accidentare la umăr dar până la urmă a fost bine deoarece am ieşit învingător şi asta este tot ce contează”.

Mihai Nistor:

A fost o competitie foarte bună, intensă,  păcat însă că s-a micşorat numărul participanţilor…. eu sper ca pe viitor să fiecât mai mulţi competitori care să ridice nivelul competiţiei. Eu m-am pregatit foarte bine şi destul de mult pentru acest campionat naţional însă în finală nu am puact să demonstrez prea mult din ceea ce pot. Vreau să le mulţumesc antrenorilor pentru tot ce au făcut pentru mine şi nu în ultimul rând domnului director Vasile Jâmbu”.

     Merită remarcată consecvenţa boxerilor noştri  care au devenit fără voie aprigi colecţionari de trofee, dominând astfel boxul românesc. Să îi felicităm încă o dată şi să le dorim succes în continuare în vederea atingerii performanţelor dorite.

Mihaela Băbuşanu 

Ţările, locurile, oamenii, fiinţele, lucrurile şi faptele (etc) ce-mi plac CAP II -JAPONIA

Câteva expresii, cuvinte, numere în japoneză

Care ? -Dore
Cand ? -Itsu
Ce ? - Nani / Nan
Cine ? - Dare
Cum ? -Do
De cand ? - Itsu kara
De ce ? - Naze / Doshite
Pana cand ? -Itsu made
Unde ? - Doko
Cat(de mult)?-ikura

………………………………….
Ohayo gozaimasu- bună dimineaţa
Konban wa- Bună seara
Konnichi wa- Bună ziua
Oyasumi nasai- Noapte bună
Iie- Nu
Hai- Da
Kore wa nan desu ka? -ce este aceasta?
neko- pisica
inu- caine
hon-carte
enpitsu- creion
sensei- profesor
gakusei- student
seito- elev
dobutsu- animal
isu- scaun
kara- umbrela park
Sora- cer…………………………………….
A...., pai...------------------- Eto...
Aha, inteleg-Naruhodo
Am incurcat-o ! - Shimatta / Komatta
Bravo ! - Yoku dekita
Ce ma fac ? - Do shiyo
Ce ! -- Are / Eee
Da ?(intr-adevar ?) - So desu ka
Ei, bine.. - Sate...
Fii serios ! -- Masaka !
Hei ! - Oi
Hopa ! - Dokkoisho
Hm... --------------------- Ma...
In sfarsit - Yatto dekita
Incetishor !(usurel !) - Ma, ma
Ma depaseste ! - Maitta
Nu mai spune ! - Ee
Nu pot sa cred ! - Uso / Shinjirarenai
Nu se poate ! - Ikenai
Of, of ! - Yareyare !
Pai... -- Datte...
Poftim ? - Hai... ?
Uite ! -- Hora
Vai ! Aoleu ! - Taihen
Vai, ce bucuros sunt! - A, ureshii
Do itashimashite! - Nu aveti pentru ce!
Dou desu ka? - Ce-i asta? Ce s-a intamplat?
Dou shimashou ka? - Cum procedam?
Dou o kangae desu ka? - Ce credeti?
Dou shite wakarimasu ka? - Ce ati inteles?
Nani o shite imasu ka? - Ce faci?
Nani to yuu imi desu ka? - Ce sens are?
Nani ga hoshii desu ka? - Ce doriti?
Nan no koto desu ka? - Ce vrei sa spui?
Dare o sagashite imasu ka? - Pe cine cautati?
Dare to isshoni kimashita ka? - Cu cine ati venit?
Motto ii mono ga arimasu ka? - Aveti ceva mai bun?
Dochira ga motto ii desu ka? - Care este mai bun?
Suki desu ka? - Va place?
Kirai desu ka? - Nu va place?
Anata wa nanji ni uchi e kaerimasu ka? - La ce ora te intorci acasa?
Anata wa machimashou ka? - Sa te astept?
Hai, matte kudasai! - Da, te rog sa ma astepti!
Saa koi! - Hai, da-i drumul!
Yorokonde - Cu placere!
Kamaimasen - Nu face nimic!
Odorokimashita! - Sant uimit(a)!
Yoku oide kudasaimashita! - Santeti binevenit!
Nu ! - Iie.
Nu este asa ! - So dewa arimasen.
Va inselati ! - Chigaimasu.
Nu ai voie ! - Dame desu.
Nici vorba ! - Tonde mo nai desu.
Nu prea pot... - Sore wa chotto...
Este imposibil ! - Muri desu.
Nu sunt liber in ziua aceea ! - Sono hi wa tsugo ga warui no desu ga...
Sa o amanam p alta data ! - Mata kondo ni shimasho.

…………………………………………………………….

Buna dimineata= Ohayou gozaimasu
Buna ziua= Konnichi wa
Buna seara= Konban wa
Noapte buna= Oyasumi nasai
La revedere= Sayounara
Pa= Matta ne
= Jaa ne
Ma numesc Takashi, pe tine?= Watashi no namae wa Takashi desu, anata wa?
Cum te numesti?= O namae wa nan desu ka?
Eu sunt din Tokyo, incantat de cunostinta= Toukyou kara ki kimashita, yoroshiku onegai
shimasu
Eu sunt roman= Watashi wa ruumania-jin desu
Eu nu sunt roman= Watashi wa ruumania-jin dewa arimasen
Din ce tara esti?= Okuni wa dochiradesu ka?
Sunt din Romania= Ruumania shusshin desu
Ai fost vreodata in Romania?= Ruumania e itta koto ga arimasu ka?
Vorbesti romaneste?= Ruumania-go ga hanashimashita ka?
Eu sunt= Watashi wa desu
M-am intors= Tadaima
Ma scuzati ca v-am deranjat= Ojama shimashita
Scuzati-ma= Sumimasen
Scuzati de deranj= Ojama shimasu
Va rog sa ma scuzati= Sumimasen ga
aa...pai...= eto...
hmm...= ma...
am incurcat-o= shimatta
= komatta
ce ma fac?= do shiyo?
ei bine...= sate...
fi serios!= masaka!
hopa!= hokkoisho!
in sfarsit!= yatto dekita!
usurel!= ma, ma!
ma depaseste= maitta
nu pot sa cred!= uso!
= shinjinarenai!
nu se poate!= ikenai!
of, of!= yare yare!
poftim?= hai?
uite!= hora!
vai, ce bucuros sunt!= a, ureshi!
cum procedam?= dou shimashou ka?
ce credeti?= dou o kangae desu ka?
ce ati inteles?= dou shite wakarimasu ka?
ce sens are?= nani to yuu imi desu ka?
ce vrei sa zici?= nan to koto desu ka?
pe cine cautati?= dare o sagashite imasu ka?
sunt uimit\a= odorokimashita
gustos, nui asa?= oishi desu ne
gustos, intradevar= oishi desu yo
te iubesc= daisuki
= aishiteru
= ai shite imasu
taci!= damare!
= damettero!
= urusai yo!
nu te suport!= gaman dekinai yo!
ce naiba faci?= nani sun da yo?
nici o problema= mondai ga arimasen
cu siguranta= tashika ni
va inselati= chigaimasu
nu ai voie= dame desu
nu prea pot...= sore wa chotto...
o sa amanam pe altadata= mata kondo ni shimashou
tampit, prost, nebun= baka
ce!?= nanda!?
esti atat de frumos\a= kirei dane
sa fi intotdeauna alaturi de mine= zutto sobani ite
ai macat ceva azi dimineata?= kesa wa nani ka tabemashita ka?
ce ai cumparat?= nani wo kaimashita ka?
eu am bicicleta= watashi wa jitensha o motte imasu
am vorbit la tel cu prietenul meu= tomodachi to denwa de hanashimashita
ieri vremea a fost frumoasa= kinou wa tenki ga yokatta desu
a venit primavara, s-a facut cald!= haru ga kite atatakaku marimashita
eu studiez acum= watashi wa ima benkyou shite imasu
cat costa acela?= sore wa ikura desu ka?
intelegeti limba japoneza?= nihongo wakarimasu ka?
multumesc= arigatou
va multumesc frumos= domo arigatou gozaimashita
cum o duci?= ogenki desu ka?
sunt bine= genki desu
aceasta este o cartee= kore wa hon desu
aceea este o pisica= are wa neko desu
aceasta, acesta= kore
aceea, acela= sore, are
carte= hon
creion= enpitsu
pisica= neko
caine= inu
cainele este un animal= inu wa doubutsu desu
animal= doubutsu
elev= seito
student= gakusei
scoala= gakko
profesor= sensei
eu sun elev= watashi wa seito desu
sunt ocupat cu munca= shigoto de isogahii desu
sanatos= genki
sanatate= kenko
da= hai
nu= iie
ocupat= isogashii
munca= shigoto
noroc!= ganbate kudasai!
limba japoneza= nihongo
japonez\a= nihonjin
Japonia= Nihon
ma bucur sa te cunosc= hajimemashite
sunt incantat sa va intalnesc= douzo yoroshiku onegai shimasu
floare= hana
scaun= isu
carte de vizita= meishi
telefon= denwa
aur= kin
casa= ie
= ushi
umbrela= kasa
companie= kaisha
numar= bangou
inel= yubiwa
ce este aceasta?= kore wa nan desu ka?
aceasta este o umbrela= kore wa kasa desu
pasare= tori
peste= sakana
acesta este un ziar nou= korea wa atarashii shinbun desu
Takashi este student silitor= Takashi wa majimena gakusei desu
interesant- omoshiroi
nou= atarasii
ziar= shinbun
cires= sakura
floare de cires= sakura no hana
silitor= majimena
adjectiv= keiyoushi
dificil= muzukashi
usor= yasashi
sunt ocupat ca deobicei= aikawarazu isogashii desu
asa este= sou desu ne
in Japonia este frig iarna?= Nihon no fuyu wa samui desu ka?
da, este frig= hai, samui desu
astazi este cald= kyou wa atsui desu
barbatul acela este domnul Yamada= ano otoko no kata wa Yamada-san desu
astazi= kyou
vreme= tenki
cald= atsui
frig= samui
anotimp= kisetsu
femeie= onna
barbat= otoko
la multi ani! (urare de 1 Ianuarie)= akemashite omedetou gozaimasu!
la multi ani! (zi de nastere)= otanjoubi omedetou!
sa aveti un an bun!= you otoshi o!
an= toshi
felicitare de anul nou= nengajou
birou= tsukue
revista= zasshi
ce este acela?= sore wa nan desu ka?
acela este un birou= sore wa tsukue desu
am mers in parc= kouen e kimashita
capitala= miyako
…………………………………………………………………………
duminica= nichiyoubi
luni= gestuyoubi
marti= kayoubi
miercuri= suiyoubi
joi= mokuyoubi
vineri= kinyoubi
sambata= doyoubi
……………………………………………………………………………
singur= hitori de
vant= kaze
steag= hata
pictura= e
statie- eki
camera- heya
pace= heiwa
sarpe= hebi
eu plec la universitate= watashi wa daigaku e ikimasu
universitate= daigaku
ce faci= nani o shimasu ka?
Takashi studiaza limba engleza= Takashi wa eigo o benkyou shimasu
limba engleza= eigo
dictioanr= jisho
ideograma= kanji
apa= mizu
vrabie= suzume
conserve= kanzume
ploaie= ame
masina= kuruma
cearta= kenka
cer= sora
ou= tamago
mar= ringo
scrisoare= tegami
gradina= niwa
scund= hikui
corabie= fune
fiica= musume
ochelari= megane
piersica= momo
munte= yama
zapada= yoki
noapte= yoru
anul viitor= rairen
maimuta= saru
istorie= rekishi
………………………………………………………………………..
cand este ziua ta de nastere?= tanjoubi wa itsu desu ka?
imi este sete= nodo ga kawaita
hai sa ne intalnim la restaurant= resutoran de aimashou
restaurant= resutoran
suna-ma pe mobil te rog= keitai ni denwa wo shite kudasai
poti sa-mi dai nr tau de telefon?= denwa bangou wo oshiete kudasai?
esti dragut\a= shinsetsu desu ne
nu prea inteleg= yoku wakarimasen
maine sunt liber, nu iesim impreuna?= ashita wa hima dakara, asobini ikimasen ka?
ma duc impreuna cu un prieten la un film= tomodachi to isshoni eiga e ikimasu
film= eiga
aparat de fotografiat= kamera
m-am distrat bine!= totemo tomoshikatta desu
hai sa nu intalnim din nou= mata aimshou
faci sport?= undou wo shite imasu ka?
vreau sa vorbim mai mult in japoneza= watashi wa motto nihongo hanashitai desu
...si te iubesc=...soshite ai shite imasu :D
pa!= mata ne! :)

………………………………………………………………….

itsu-cand?
iku-a merge
mittai-as dori sa
de-cu
chikatetsu-metrou
ni-la
kaisya-companie
kaze wo hiku-a raci
to-si
choushoku-mic de jun
to suto-paine prajita
meda mayaki-oua ochiuri
taberu-a manca
dore-care?
nani-ce?
dare-cine?
do-cum?
itsukara-de cand?
naze-de ce?
itsu made-pana cand?
konnichi wa-buna ziua
konban wa-buna seara
hai-da
iie-nu
neko-pisica
inu-caine
hon-carte
enpitsu-creion
sensei-profesor
gakusei-student
seito-elev
dobutsu-animal
isu-scaun
kara-umbrela de soare
sora-cer
matta ne-la revedere

…………………………………………………………………………….koi wa shian no hoka = love is without reason

Ohayo gozaimasu= buna dimineata (expresie care se foloseste in primele ore ale diminetii, pt ca provine din "hayai", care inseamna "devreme"
Konnichi wa= buna ziua (stiu ca pe internet apare ca un singur cuvant, dar corect este in 2 cuvinte, "wa" avand rol de copula)
Arigato= multumesc (se mai foloseste si "arigato 929b122j gozaimas" care inseamna "va multumesc";  atunci cand vrem sa fim deosebit de politicosi se foloseste expresia "domo arigato gozaimasu"= "va multumesc foarte mult"
Konban wa= buna seara
Sumimasen= scuzati-ma
Itadakimasu= multumesc pentru masa (se spune inainte de masa)
gochisosama (deshita)= multumesc pt masa (se spune dupa masa)
sayonara= la revedere

.......................................................................................................

Atunci cand vorbim cu o persoana este necesar sa cunoastem cele 3 persoane (plural si singular):
eu= Watashi
tu=Anta
el/ea= Anohito (Anokata)
noi= Watashitachi
voi=Anatatachi
ei/ele=Anokatatachi (Anohitotachi - mai rar)

Ogenki desu ka= ce mai faceti?
Nan de isogashii desu ka= Cu ce va ocupati? (cu ce sunteti ocupat?)
Ganbatte kudasai= mult noroc!
hajimemashite (lit. "pentru prima data"= ce mai faceti? (bucuros sa va intalnesc)
dozo= poftim
dozo yoroshiku (lit "continuati sa fiti amabil cu mine" = incantat sa va intalnesc
onegai shimasu= va rog (luati cunostinta mea)
dozo yoroshiku onegai shimasu=  incantat sa va intalnesc
kore wa nan desu ka= ce este aceasta?
(nume)-san no oshigoto wa nan desu ka= cu ce se ocupa (ce este) domnul (nume)?
kore wa watashi no meishi desu= aceasta este cartea mea de vizita
kore wa kaisha no denwa bango desu= acesta este numarul companiei
so(o) desu= chiar asa, intr-adevar
so(o)= astfel
shibaraku= de mult timp (aceasta expresie se foloseste atunci cand doua persoane  nu se intalnesc decat dupa un anumit interval de timp)
(nume)-san, shibaraku desu ne= d-nule (nume) nu v-m mai vazut de mult timp, nu-i asa?
ne= nu-i asa? ("ne" se adauga la sf unei prop in ideea ca se asteapta acordul interlocutorului)
so(o) desu ne= asa este
saikin do(o) desu ka= ce faceti (zilele astea)?
saikin= recent
aikawarazu= ca de obicei

..............................................................................................................

Bine ati venit !                                      Yokoso irasshaimashita.
Bine ati venit la magazinul nostru !         Irasshaimase.
Mai treceti pe aici !                               Mata okoshi kudasai.
Felicitari !                                            Omedeto gozaimasu.
La multi ani ! (de ziua de nastere)          Otanjobi omedeto gozaimasu.An nou fericit ! (inainte de Anul Nou)    Yoi otoshi wo
An nou fericit ! (dupa Anu Nou)            Akemashite omedeto gozaimasu.
Distractie placuta !                                Tanaoshinde kite kudasai.
Noroc ! (ca toast)                                Kanpai.
Succes ! (bafta!)                                   Ganbatte kudasai.
Drum bun !                                        Buji ni kaette kudasai.

……………………………………………………………………………

Numere:
(partea 1)
0   zero/  rei
1   hitotsu/  ichi
2   futatsu/  ni
3   mittsu/  san
4   yottsu/  shi/yon/yo
5   itsutsu/  go
6   muttsu/  roku
7   nanatsu/  shichi/nana
8   yatsu/   hachi
9   kokonotsu/   kyu/ku
10 to/   ju

11  ju ichi
12  ju ni
13  ju san
14  ju shi /  ju yon
15  ju go
16  ju roku
17  ju shichi /  ju nana
18  ju hachi
19  ju kyu
(cred k atzi prins jmecheria,   tre buie pus 10 ( ju) + cifra 1 (ichi) pentru formarea numarului 11 ,  sau 10 (ju) + 2 (ni) pt formarea numarului 12  shi tot asha pana la 19 ( 10(ju) plus 9(Kyu) =ju kyu  )
20  niju   ( 2 (ni) + 10 (ju)   )
21  niju ichi  (  20 (niju)  +  1 (ichi)    )
22  niju ni    (  20 (niju)  +  2 (ni)      )29  niju kyu  (  20 (niju)  +  9 (kyu)   )
30  sanju      (  3 (san)   +  10  (ju)   )
31  sanju ichi  ( 30 (sanju)  + 1 (ichi)  )
40  yonju    ( 4 (yon)  + 10 (ju)     )
41  yonju ichi
50  goju
60  rokuju
70   nanaju
80   hachiju
90   kyuju
100  hyaku
101  hyaku ichi  (  100 ( hyaku)  +  1  (ichi)    )
200   nihyaku    ( 2 ( ni)  +   100 (hyaku)     )
201   nihyaku ichi   (  200 (nihyaku)  +  1 (ichi)    )
300   sanbyaku   ( la acest nr. din "H" devine "B" d la Hyaku-> Byaku  )
400   yonhyaku
500   gohyaku
600   roppyaku  ( la acest nr. din "H" devine "P"  d la Hyaku->Pyaku shi cifra 6(roku) devine "rop"   )
700  nanahyaku  
800  happyaku  ( idem 600 )
900  kyuhyaku
1000 (o mie )  sen
2000 ( 2 mii )  nisen
3000 ( 3 mii )  sanzen ( "S"  d la 1000 ( sen )  devine "Z"   )
4000 ( 4 mii )  yonsen
5000 ( 5 mii )  gosen
6000 ( 6 mii )  rokusen
7000 ( 7 mii )  nanasen
8000 ( 8 mii )  hassen
9000 ( 9 mii )  kyusen
10000 ( zece mii )  ichi man  ( man = zece mii  shi  ichi =1 deci unu de zece mii =D )
20000 ( doa zeci d mii )  ni man ( ni=2  shi man=zece mii )
100000 ( o suta de mii ) ju man  ( ju=10 shi man = zece mii , deci vine 10 ori zece mii deci o suta de mii )
1000000 ( un milion )  hyaku man ( hyaku=o suta  shi man=zece mii )
10000000 ( zece milioane )  ichi oku ( ichi= 1  shi oku = zece milioane )
20000000 ( doa zeci de miliane )  ni oku ( ni=2  shi oku=zece miloane )

1000000000 ( un miliard)  ju oku ( ju=10 shi oku =zece milioane )