Mihaela Băbuşanu

Mihaela  Băbuşanu
"De unde sunt eu?sunt din copilăria mea ca dintr-o țară!"

miercuri, 31 august 2016

LOCUL AL III-LEA LA CONCURSUL LUNAR DE SENRYU - AUGUST 2016
masa rotundă -
se mănâncă între ei
câţiva cavaleri

Tema lunii : MASĂ
Sursa foto: www.bistriteanul.ro

Tom and Jerry, thanks for making our childhood awesome

Tom and Jerry, 49 Episode - Texas Tom (1950)
https://www.youtube.com/watch?v=UxY_CR_Al1c&feature=share


marți, 30 august 2016

Mihaela prietena noastra ;)

Mihaela si Azorel sunt doua personaje create de caricaturistul Nell Cobar, iar serialul bazat pe aveturile lor a tinut zece ani (1970 – 1980), fapt ce a asigurat ca mai multe generatii au crescut cu fetita blonda si prietenul el cel mai bun.
Mihaela nu avea voce ca alti eroi de desene animate, deoarece serialul trebuia vandut in strainatate, iar datorita vocilor, dublajul complica lucrurile. Muzica a fost compusa de Margareta Paslaru.




”În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înțeles că în toate
împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit.
Și atunci, am putut să mă liniștesc.
Astăzi, știu că aceasta se numește … Stimă de sine.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniștea și
suferința mea emoțională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg
împotriva convingerilor mele.
Astăzi, știu că aceasta se numește … Autenticitate.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viață
diferită și am început să înțeleg că tot ceea ce mi se întâmplă,
contribuie la dezvoltarea mea personală.
Astăzi, știu că aceasta se numeste … Maturitate.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este
o greșeală să forțez o situație sau o persoană, cu singurul scop de a
obține ceea ce doresc, știind foarte bine că nici acea persoană, nici
eu însumi nu suntem pregătiți și că nu este momentul …
Astăzi, știu că aceasta se numește … Respect.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de
tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situații, tot ceea ce îmi
consumă energia. La început, rațiunea mea numea asta egoism.
Astăzi, știu că aceasta se numește … Amor propriu.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă
de timpul liber și am renunțat să mai fac planuri mari, am abandonat
Mega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi
place, când îmi place și în ritmul meu.
Astăzi, știu că aceasta se numește … Simplitate.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am
întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am
înșelat.
Astăzi, am descoperit … Modestia.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc
trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi, trăiesc prezentul, acolo
unde se petrece întreaga viață. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile.
Și aceasta se numeste … Plenitudine.
În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că rațiunea mă
poate înşela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, ea
devine un aliat foarte prețios.
şi toate acestea înseamnă … Să ştii să trăiești cu adevărat.” `

Picking Up the Pieces




Din fericire, după ticăloşi şi ticăloşii vine rândul prieteniilor şi prietenilor. Vă mulţumesc dragii mei,  pentru clipele frumoase petrecute împreună! <3





















sâmbătă, 27 august 2016

Cel mai grav este să fii TICĂLOS, neconstrâns de nimeni şi nimic.

                                 
        feeling disgusted, tired and upset.

Cu inima în mînă, am mers prin oraş, păşind pe prima zăpadă din anul ăsta. Şi inima mea, stropită cu vin şi oţet, continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani, în timp ce coţofenele se adunau pe umărul toboşarului. Oasele singure nu mă puteau salva. Nici numele tău, Argentina, pămînt al făgăduinţei. Numai un cîine mare şi galben s-a îndurat de mine, a venit spăşit şi mi-a mîncat inima, fără grabă. Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă floarea-soarelui.
(Câinele galben-Doina Ioanid)


vineri, 26 august 2016

...but all my tears have been used up




Când văd muşcate, mai ales muşcate roşii, îmi apare în faţa ochilor chipul MAMEI: luminos, frumos şi blajin. Tânjesc enorm să îi mai aud vocea, să mai pot să îmi pun capul pe genunchii ei, să îi mai pot simţi degetele mângâindu-mi cu nesfârşită blândeţe fruntea sau jucându-se în părul meu, alinându-mă, răsfăţându-mă şi iubindu-mă.
Ca o ironie a sorţii, muşcatele roşii erau preferatele EI…
“Binecunoscute ca plante de apartament, muşcatele au proprietăţi curative, efecte ANTITUMORALE, antibacteriene, antireumatismale şi antiinflamatorii. În scop terapeutic, de la muşcate se folosesc frunzele, rădăcina plantelor bătrâne şi florile”, explică dr. Daniela Stan
Prin coloritul şi frumuseţea ei discretă, muşcata captează ca un magnet privirile trecătorilor, de la ferestrele modeste ale caselor ţărăneşti cu cerdac, până la cele cu termopan sau vitralii.Se spune chiar că muşcatele roşii alungă tristeţea şi aduc un strop de optimism în sufletele noastre. Delicată şi decorativă, muşcata are şi fecte terapeutice, fiind o veritabilă plantă medicament.
Despre calităţile ei terapeutice puteţi găsi nenumărate informaţii….
Vă facilitez căutarea, sugerându-vă câteva link-uri:

sau
sau
sau






joi, 25 august 2016

marți, 23 august 2016

Mure şi cicoare

Mură cu tulpină cenușie
dă-mi un ciorchine și mie.
Sânge și spini. Vino aici.
De mă iubești, te voi iubi.

Fructul de verde și umbră să stea
lăsați-l, mură pe limba mea.

Ce lung te voi îmbrățișa
în penumbra spinilor mei.

Mură, unde-ai plecat?
Să caut iubirea ce tu nu mi-ai dat.

(de Federico Garcia Lorca)
Traducere Teodor Balș



duminică, 14 august 2016

Traseu de călătorie: Străoane, Mărăşti, Soveja, Câmpuri

Te vei putea bucura de linişte, de peisajele pitoreşti ale Vrancei şi vei putea parcurge o parte din circuitul turistic naţional intitulat “Drumul de glorie al armatei romane în primul război mondial” din care mai fac parte şi alte monumente de factură istorică şi religioasă. Traseul în întregimea sa ar cuprinde localităţile: Focşani – Mărăşeşti - Panciu – Străoane – Varniţa – Mărăşti – Soveja, pe care eu le-am vizitat cu o altă ocazie.

În afara de asta, drumul până la Soveja este refăcut în totalitate cu Fonduri Europene şi se prezintă  impecabil (din păcate, drumul spre Lepşa este IMPRACTICABIL)

Prima oprire, în satul Muncelu, comuna Străoane
Pe aceste locuri, eroinei Primului Război Mondial Ecaterina Teodoroiu,  care a murit  luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române i-a fost înălţat un monument la 500 metri nord-vest de satul Muncelu, comuna Străoane, pe partea dreaptă a drumului judeţean Panciu-Soveja. Pe partea frontală a soclului este montat un basorelief cu chipul Ecaterinei Teodoroiu, realizat în piatră. Sub acesta se găseşte o placă din marmură pe care se află înscrisul: „Pe aceste locuri a căzut eroic în luptele pentru apărarea Patriei, la 22 august 1917, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu” Monumentul este înconjurat de un zid din piatră de râu.
Îmi continui drumul spre Mărăşti
Mausoleul Eroilor din Războiul de Întregire Naţională  de la Mărăşti se înalţă pe o coamă de deal a satului Mărăşti din Răcoasa,  pe locul unde s-a desfăşurat marea ofensivă din 9-17 iulie 1917. Piatra fundamentală a fost pusă pe 10 iunie 1928, la cota 536, unde s-au purtat luptele cele mai   înversunate. Pe cele 15 table de marmura albă sunt trecute numele soldaţilor decedaţi,  alături de numele sublocotenenţior lor dar şi mulţi eroi necunoscuţi. Aici este înmormântat şi marele mareşal al României ALEXANDRU AVERESCU, alături de Arthur Vaitoianu, Alexandru Margineanu şi Nicolae Arghirescu.
Apoi Mausoleul de la Soveja
Constructia Mausoleului de la Soveja a început în anii 1922-1923 şi a fost terminată în anii 1926-1927 .Criptele din interior adăpostesc osemintele eroilor români căzuţi în luptele din zona sovejei, aduse din cimitirele de pe Rachitaş, Cocoşila, Zboina sau din mormintele răzleţe identificate de localnici. Câteva  dintre cripte au fost destinate osemintelor ostaşilor germani, austrieci, maghiari căzuţi şi ei pe aceste locuri. Mausoleul a fost construit din piatră cioplită adusă din văile râurilor din zonă, prin contribuţia locuitorilor sovejeni şi cu fondurile adunate de Comitetul Femeilor Române.
Staţiunea Soveja

Soveja, o staţiune tristă care parcă a pus  lacăt fără cheie hotelelor, vilelor şi restaurantelor de altădată, căci astăzi  doar ruinele abandonate şi degradate mai amintesc de frumuseţea de altă dată a fostei “ Perle a Vrancei”. Fosta staţiune astăzi este năpădită de nepăsare sub forma buruienilor, mizeriei de toate felurile şi câinilor abandonaţi, fiind animată doar de cele  câteva maşini şi nostalgici (aşa ca mine)  veniţi să refacă traseul care i-a purtat odinioară pe acest locuri.

Chiar dacă drumul a fost refăcut şi se prezintă chiar foarte bine, staţiunea nu a ieşit încă din agonie, hotelul şi restul contrucţiilor pline de viaţă de altădată aratând ca după un război de durată.Recunoscută ca având cel mai ozonat aer din Europa prin pădurile de brazi şi pini ce o înconjoară, Soveja era locul ideal  pentru de minerii veniţi să se trateze de silicoză şi alte afecţiuni respiratorii. Hotelul Zboina era bine cunoscut pe vremuri având dotări remarcabile pentru acea vreme: sală de tratamente balneoclimaterice prin izvoarele de apă minerală din staţiune, bar, restaurant, sală de sport, bowling, terenuri de tenis, fotbal, club şi discotecă.

Pentru cei care vor să ajungă acolo, fosta staţiune se află chiar în inima Carpaţilor de Curbură, la aproximativ 75 de kilometri de  Adjud şi cam tot atâţia de Focşani.

Este unul dintre acele multe locuri superbe din România care după anul 1990, nu au o soartă bună deloc fericită.

 Casa lui Moş Ion Roată
Nici casa lui Moş Ion Roată, primul reprezentant al ţărănimii în Adunarea ad-hoc  nu arată mai bine….. Este o casă ţărănească simplă,specifică zonei şi perioadei,cu structură de lemn,acoperită cu şindrilă,prispă lipită cu lut şi împrejmuită de o balustradă de lemn. După câte am observant eu are nevoie urgentă de restaurare.Nu am intrat înăuntru ci doar până în curte; cheia s-ar fi aflat la o vecină, ne informează un afiş unde  este trecut şi un număr de telefon.
 Mai jos aveţi link-ul care accesează semnarea petiţiei pentru restaurarea fostei staţiuni Soveja…eu am semnat-o deja şi sper că o veţi face şi dumneavoastră.
În link-ul de mai jos, găsiţi un mini album cu imagini surpinse ACUM, în Soveja de un artist fotograf L